Sfantul minunilor, aparatorul celor saraci - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2018 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Sfântul minunilor, apărătorul celor săraci

[2018-04-10]
Caritas-ul Antonian implicat în Liban
09.04.2018, Roman (Catholica) - Cu ocazia pelerinajului relicvei Sfântului Anton de Padova în România (7 mai – 13 iunie 2018), revista Mesagerul Sfântului Anton propune, în Dosarul nr. 147 (nr. martie-aprilie 2018), materiale care să pregătească întâlnirea credincioșilor cu Dumnezeu prin intermediul sfântului Anton de Padova. Vă prezentăm mai jos interviul cu pr. Giancarlo Zamengo, directorul general al revistei „Mesagerul sfântului Anton”, interviu realizat de pr. Daniel Fechetă și publicat pe OFMConv.ro.
– Părinte Giancarlo, în numele cititorilor români, vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a ne oferi acest interviu. Opera/realitatea „Mesagerul sfântului Anton” este mult mai complexă decât ne-am putea aștepta. Pe lângă responsabilitatea de administrare a diferitelor redacții, sunteți angajat, în mod particular, în activitatea caritativă. Cu pr. Egidio am vorbit despre predicarea evangheliei, aspect antonian relevant. Știm că evanghelia și caritatea nu pot fi separate, atunci când ne referim la Sfântul Anton. Este caritatea o formă de a anunța evanghelia, sau a crede în evanghelie este ceea ce ne împinge spre caritate?
– În „Sermones”, Sfântul Anton impresionează prin continua atenție față de cei săraci și prin îndemnul la a da de pomană. Acolo citim: „Cerul tău să fie cel sărac: așază în el comoara ta, pentru ca în el să fie întotdeauna inima ta”. Și iarăși: „Fericit este cel care se îngrijește, este atent la cel sărac și lipsit”. Isus, dar și apostolii, ne-au amintit că iubirea față de Dumnezeu, fără operele față de aproapele, nu are nici o valoare. Sfântul Anton a știut să mărturisească toată viața sa Cuvântul lui Dumnezeu și să acționeze în favoarea celor săraci. Aceste două realități sunt unite în mod indisolubil în viața creștinului.
– „Caritas-ul Antonian” a arătat întotdeauna o mare solidaritate față de cei săraci, mergând în toate periferiile lumii. În 2017, au fost realizate 129 de proiecte, care au ajutat aproape 1 milion de persoane, în 33 de țări ale lumii. Cum reușiți să gestionați o astfel de operă?
– Pe parcursul secolelor, frații de la Bazilică au știut să conjuge în mod extraordinar binomul: „evanghelie și caritate”. Acesta a fost motivul pentru care în jurul Sfântului Anton au luat naștere extraordinare opere de caritate în favoarea celor săraci: Pane dei poveri („Pâinea celor săraci”), L’armadio del povero („Dulapul săracului”) și „Caritas-ul Antonian”, care manifestă o atenție specială față de săracii din întreaga lume, pentru că însuși Sfântul Anton este sfântul lumii întregi. Pentru a realiza proiectele noastre, avem, bineînțeles, nevoie de colaboratori laici competenți și pregătiți, dar, mai ales, colaborăm cu frații noștri care sunt prezenți în locurile în care ne desfășurăm proiectele.
– Printre diferitele proiecte realizate de „Caritas-ul Antonian”, consider că cel care privește refugiații din Liban, datorită peculiarității lui, este foarte solicitant. Cum vi se pare misiunea fraților în acea zonă și care sunt așteptările pentru viitor?
– Noi, frații franciscani, ne simțim o mare familie. De fiecare dată când vizitez o comunitate de-a noastră, văd un stil de viață simplu, de fraternitate și apropiere față de lumea umilă și săracă, lucru care mă emoționează. Îmi amintesc, în mod particular, vizita făcută în Liban, acolo unde frații știu să fie o sămânță umilă de speranță și de bine, într-un context, în mod particular, dificil și complex. După exemplul Sfântului Francisc și al Sfântului Anton, primesc persoanele aflate în dificultate și le oferă, înainte de un ajutor material, propria slujire și apropiere, pe ei înșiși. În acele zone, frații continuă să fie semnul cel mai eficace că forța iubirii, angajamentul pentru dreptate, în numele lui Isus, sunt instrumentele cele mai utile pentru a oferi lumii, neliniștite și dificile, o speranță.
– Și în România, la Roman, există o filială a „Caritas-ului Antonian”. Au existat unele investiții în proiecte ce privesc educația și integrarea socială a tinerilor de etnie romă. Care credeți că este modul cel mai potrivit al fraților români de a se angaja în viața social-caritativă și care sector ar cere o atenție specială?
– Au fost foarte multe intervenții ale „Caritas-ului Antonian”, în această perioadă, în România. Am văzut crescând, chiar în numele Sfântului Anton, numeroase proiecte de solidaritate și susținere a celor mai săraci. Mi-a plăcut întotdeauna capacitatea confraților mei de a ști să elaboreze noi inițiative, pentru a răspunde, într-un mod nou, necesităților persoanelor, ale lumii. Am văzut în ei dorința de „a construi punți”, tocmai prin intermediul carității, într-o realitate socială în care există diviziuni între săraci și bogați, dar și între creștinii de diferite confesiuni. Cred că investiția cea mai semnificativă trebuie să fie în câmpul formării, pentru a ști să ajutăm persoanele să trăiască asemenea unor protagoniști ai propriei vieți, folosind într-un mod cât mai eficace posibilitățile pe care le oferă propriul pământ. În același timp, consider ca prioritate esențială angajarea în a însoți milioanele de tineri care trăiesc departe de țară, pentru ca aceștia să nu piardă rădăcinile cu propria cultură și credință, folosind cât mai bine mijloacele moderne de comunicare în masă.

Sursa: www.catholica.ro


Contor Accesări: 50, Ultimul acces: 2018-12-12 06:39:53